Sunt studenta si am cel mai tare job: model de videochat

studenta

Ma numesc Alina, sunt studenta si as vrea sa va spun povestea mea. As vrea sa fac asta pentru a motiva toate fetele care au avut greutati in viata si care si-au dorit mai mult. Dragilor, nu disperati! Intotdeauna se poate intoarce roata… daca o impingeti destul de tare! 😊

Eu nu am avut norocul de a ma naste intr-o familie bogata, dar ii multumesc lui Dumnezeu si mamei mele ca nu mi-a lipsit nimic. Tatal meu ne-a parasit cand eu aveam 5 ani si de atunci nu am mai auzit de el. Nici nu as putea spune ca as vrea.

Mama avut aproape tot timpul doua joburi pentru a ma putea intretine pe mine. Sarmana, a dus o viata grea si o sa ii fiu recunoscatoare cat o sa traiesc. N-am simtit ca imi lipseste ceva, dar mi-am promis ca voi face tot posibilul sa o ajut cat pot si sa am un job care sa imi ofere posibilitati. Am terminat liceul si am decis ca cele mai mari sanse de izbanda le-as avea daca as locui in Bucuresti. Nu te gandi ca am stat in chirie, locuiam in camin alaturi de alte doua fete.

Este greu sa fii studenta! Una dintre ele a intrat intr-o zi in camera razand si vorbind la telefon cu o alta prietena: “Cum adica, fata? Cum adica faci 3.000 de dolari pe luna? Cum? La videochat? Ai innebunit? Esti abia la inceput si zici ca faci putini bani? 3.000 de dolari e putin?”. Pe moment, m-am blocat. Aveam sa aflu mai tarziu ca, da, 3.000 de dolari pe luna poate fi considerat putin in acest domeniu.

Eram studenta si nu aveam bani nici pentru mancare

Eu abia daca reuseam sa am ce manca in fiecare zi la facultate, ce sa mai zic de bani iesit pe care, bineinteles ca nu-I aveam. Nu imi doream haine, bijuterii, voiam doar sa nu mai am grija zilei de maine. In timp ce mergeam de la camin spre facultate, mi-am deschis telefonul si am inceput sa cat informatiii despre videochat. Am gasit o sumedenie de studiouri, unele mai luxoase ca celelalte. Parea prea frumos ca sa fie adevarat. Am zis sa merg la unul dintre ele. Nu aveam cui sa cer opinii despre acest job, imi era rusine sa-I explic colegei mele de camera ca as vrea sa incerc si sa o rog sa ma puna in legatura cu prietena ei. Daca asa vorbea cu ea, oare ce parere si-ar fi facut despre mine?

Imi era rusine sa ma duc la interviu

Am ales un studio oarecare. Interviul a decurs bine si a doua zi m-am trezit ca eram angajata. Wow, mi-am zis! Primul meu job. Acum, recunosc ca am facut o mare greseala! Ar fi trebuit sa ma documentez mai bine si sa nu ma arunc cu ochii inchisi. Dupa primele 3 luni au inceput sa imi intarzie plata, asa zisii trainer nu prea imi acordau atentie, se concentrau pe modelele care faceau mai multi bani, in nici un caz pe o “boboaca” ca mine.

Am inteles de la alte colege ca studioul nu mergea foarte bine si ca asta a fost motivul pentru care au inceput sa aplice amenzi usturatoare pentru te miri ce. Credeam ca acest job m-ar putea ajuta sa rezolv problemele financiare pe care le aveam ca si studenta. Mai mult decat atat, voiam sa incep sa intorc tot binele pe care mi l-a facut mama. Imi doream sa o sustin eu pe ea, asa cum a facut si ea cu mine atatia ani.

Alege un studio legal, fara probleme

Intr-o zi, una dintre trainerite era foarte recalcitranta si a inceput sa tipe la mine pentru ca am indraznit sa o intreb ceva si sa o deranjez. Ala a fost momentul in care mi-am dat seama ca aici nu voi reusi sa fac nimic din ce mi-am propus. Personalul era horror, banii nu-I primeam niciodata cand trebuia. Ni se opreau mereu amenzi inchipuite, ba chiar ne spuneau ca daca ne trece prin cap sa incheiem colaborarea, nimeni nu ne va mai angaja vreodata. Mai rau, ne amenintau ca pozele noastre ar putea ajunge pe internet.

Nu pot spune ca faceam sume mari de bani, dar nici nu avea cine sa ma ajute, sa imi dea un sfat. Astfel, evolutia mea era lenta. Reuseam macar sa nu o mai rog pe mama sa-mi trimita mancare gatita de acasa. Dar acum, totul avea sa se termine pentru ca nu mai rezistam aici nici o secunda.

Mi-am dat demisia atunci si am plans tot drumul pana acasa, disperata ca se va intampla exact asa cum mi-au zis cei de la studio: “Nimeni nu o sa te angajeze, nu ai experienta, nu stii sa faci nimic! Esti doar o alta fata studenta la o facultate pe care probabil nici macar nu o sa o termini”! La ideea ca pozele mele ar putea ajunge pe internet, la asta nici nu mna puteam gandi macar. Daca le-ar vedea colegii mei, mama, profesorii mei? Am avut noroc. Nu faceam destui bani incat sa ma santajeze si am scapat repede.

“Simteam ca imi fuge pamantul de sub picioare”

Va dati seama, simteam ca mi fuge pamantul de sub picioare! Ce se intampla cu visurile mele marete? Aveau sa se termine atat de repede. O saptamana intreaga am chiulit de la facultate, si ma intrebam daca ar trebui sa ma intoc inapoi acasa, la mama si sa ma angajez vanzatoare la un magazin. Eram o studenta ingrozitoare!

Si de aceasta data, tot mama a fost cea care m-a salvat. M-a sunat intr-una dintre zile si am inceput sa ii povestesc. Da, i-am zis si ca am lucrat intr-un videochat, i-am povestit despre cum au decurs lucrurile cat timp am colaborat cu ei, i-am povestit tot. Mama nu m-a judecat niciodata si chiar daca a fost sau nu de accord cu un lucru, m-a lasat sa-mi iau propriile decizii.

Mi-a spus ca nu trebuie sa las pe nimeni sa ma doboare si ca in acest moment, cel mai manre dusman al meu sunt eu. Dupa ce am terminat conversatia, am picat pe ganduri si mi-am dat seama ca are dreptate! Eu alesesem sa nu merg la facultate si sa nu fac nimic, sa stau sa imi plang de mila!

Cum am ajuns in Live Studio

Era timpul sa o iau de la capat! O saptamana am rascolit internetul dupa joburi, am aplicat la sute de interviuri, dar rezultatul nu a fost unul fabulous. Intr-una dintre seri, am vazut pe internet un anunt de angajare. Era vorba despre Live Studio. Dupa experienta pe care am avut-o, nu-mi mai venea sa ma intorc intr-un videochat. Mi-am dat seama ca nu voi reusi prea curand sa castig miile de dolari pe care le doream eu daca ma angajam pe un post entry-level in alta parte.

Am inceput sa caut pe toate forumurile si am aflat ca toata lumea lauda Live Studio. Mi-am propus sa fac o ultima incercare si sa merg la un interviu. Aici am fost primita cu mare caldura, in sala de interviu aveau chiar si premiile pe care le castigasera la diverse summituri.

Ce diferenta uriasa! Premii pentru activitate, personal amabil, camerele erau superbe, totul arata exact asa cum speram. Le-am spus povestea mea si m-au primit cu bratele deschise! Acum ca ma gandesc la aceasta decizie, cred ca a fost cea mai buna. Cei din Live Studio nu doar ca m-au ajutat cu o vorba buna atunci cand am avut nevoie, dar m-au si sprijinit din orice punct de vedere. Traineritele imi sunt prietene apropriate si suntem toti ca o adevarata familie pentru ca toti ne dorim acelasi lucru. Sa evoluam, sa ne depasim conditia si sa venim la serviciu cu drag.

Mi-am indeplinit visurile

Dupa prima saptamana am stiut ca aici este locul meu! Trainerii ma sustineau tot timpul, am fost mereu inteleasa cand am avut o problema.. Dupa primele 6 luni am reusit sa ma mut in chirie, sa plec o data pentru totdeauna din camin. Astazi sunt studenta in ultimul an la facultate, propria mea masina, am plecat in vacante superbe cu colegele mele. Am vizitat locuri pe care credeam ca le voi vedea doar in poze, iar mamei mele nu-I ii lipseste nimic. Da, dupa o viata atat de grea ca a ei, acum o rasfat exact asa cum mi-am dorit si cum ea m-a rasfatat pe mine. Live Studio a reusit sa ma faca sa imi schimb impresia despre aceasta industrie. M-a ajutat sa imi indeplinesc toate visurile! Fara pasiunea lor, increderea si motivatia lor nu as fi ajuns niciodata atat de departe!